Rugăciunea “Slavă Tatălui”, cunoscută și sub numele de “Doxologie”, este un imn scurt, dar profund de laudă adus Sfintei Treimi, folosit în mod tradițional în liturgia creștină. Originile sale pot fi urmărite până în primele biserici creștine, unde a fost utilizată în închinare și rugăciune pentru a-l glorifica pe Dumnezeu. Rugăciunea exprimă respectul și recunoașterea naturii eterne a lui Dumnezeu, afirmând slava Sa “acum și în veci”. Este semnificativă atât în rugăciunile personale, cât și în cele comunitare, fiind adesea recitată la sfârșitul psalmilor, în cadrul sărbătorilor liturgice și al diferitelor devoțiuni, servind ca un memento al centralității gloriei lui Dumnezeu în viața credincioșilor. Utilizarea sa pe scară largă în diverse denominațiuni creștine subliniază importanța sa durabilă în practicile de închinare.